Contractul social – Jean Jacques Rousseau

Publicată în 1762, "Contractul social" este una dintre cele mai cunoscute și influente lucrări ale lui Rousseau și se ocupă de filozofia politică și de teoria socială. În această carte, Rousseau explorează originea și baza legitimității politice.

Puncte cheie ale cărții:

Natură vs. Societate: Rousseau începe cu faimoasa frază: "Omul este născut liber, și peste tot este în lanțuri". El argumentează că oamenii în starea lor naturală erau esențialmente buni și liberi, dar societatea, cu inegalitățile și corupția sa, i-a depravat.

Conceptul contractului social: Rousseau propune ideea că legitimitatea politică provine dintr-un "contract social" - o înțelegere tacită prin care oamenii își cedează anumite libertăți în schimbul protecției oferite de comunitate. Prin acest contract, oamenii formează o "voință generală", care reprezintă binele comun.

Suveranitatea populară: Rousseau susține că puterea suverană aparține poporului și nu poate fi cedată. Guvernanții sunt doar reprezentanți ai voinței generale și trebuie să servească interesele poporului.

Critica proprietății private: Rousseau argumentează că apariția proprietății private a fost o sursă principală de inegalitate și conflict în societate.

"Contractul social" a oferit o justificare teoretică pentru revoluții și mișcări democratice. Ideile lui Rousseau despre egalitate, libertate și voința generală au influențat profund gândirea revoluționară din Franța și dincolo de ea.

Totuși, criticii au argumentat că noțiunea lui Rousseau de "voință generală" ar putea fi folosită pentru a justifica tirania majorității sau a unui stat autoritar. Indiferent de aceste critici, importanța "Contractului social" și a lui Rousseau în istoria filozofiei politice este incontestabilă.

RECENZII